vineri, 17 iulie 2015

Elev japonez, ajuns într-un sat din Bacău după dezastrul de la Fukushima, olimpic la istorie


Performanța lui nu se oprește aici. Și la matematică a obținut o notă mare la examenul național — 9,50, iar în cursul anului a fost olimpic la Istorie, fiind unul dintre cei mai buni absolvenți de gimnaziu din județul Bacău.
''Locuind, în prezent, în satul Verșești, comuna Sănduleni, el nu a făcut meditații, obținând performanțele școlare doar printr-o voință uimitoare și o tenacitate pe care nu am mai întâlnit-o vreodată", a declarat, pentru AGERPRES, Gabriela Chievici, cea care, în prezent, se îngrijește de Kevin și de fratele său mai mic, Marius, în vârstă de 11 ani, și el primul din clasă la învățătură.
''Le-a fost foarte — foarte greu. Kevin doar înțelegea vag câte ceva, dar nu știa să scrie și să citească. Toate notițele și le lua în japoneză, apoi venea acasă, le traducea și le rescria în limba română. Efectiv ca un elev de clasa întâi'', a afirmat Gabriela Chievici.
Astfel, ceea ce la început părea de neimaginat s-a întâmplat și în doar trei ani cei doi frați au devenit premianți.
Cu media generală de 9,37 obținută pe durata studiilor gimnaziale, Kevin a fost admis elev la Colegiul ''Vasile Alecsandri'' din Bacău, specializarea științe socio-umane.
''Doresc să devin un bun istoric, dar să și pot contribui, mult și eficient, la cunoașterea mai bună, reciprocă, a românilor cu japonezii. Am stabilit, prin intermediul profesorului meu de istorie, o relație cu studenții secției de limbi orientale de la Universitatea din Iași și voi merge la un simpozion. Apoi, voi încerca prin tot ceea ce am să contribui la întârirea relațiilor bilaterale la nivel de tineret", a precizat, pentru AGERPRES, Kevin Kashiwazaky, născut într-o familie mixtă româno-japoneză, dar care, la fel ca fratele său, nu cunoștea deloc limba română. Marius ar vrea să devină biolog marin.
Destinul familiei celor doi copii s-a schimbat brusc pe 11 martie 2011, când la Fukushima s-a înregistrat cel mai mare seism din istoria Japoniei, cu o magnitudine de 9 pe scara Richter, urmat de un violent tsunami și o explozie la centrala nucleară din localitate. În urma dezastrului, peste 20.000 de oameni au murit sau au fost dați dispăruți, iar peste 160.000 au fost evacuați din localitate și din zonele învecinate ca urmare a riscului ridicat de radiații. Printre ei s-au aflat și frații Kevin și Marius Kashiwazaky, care, împreună cu mama lor, despărțită cu puțin timp înainte de dezastru de soțul său japonez, locuiau la mai puțin de 200 de kilometri de Fukushima.
Având asupra lor doar strictul necesar, cei trei s-au îmbarcat într-un avion militar românesc, beneficiind de faptul că aveau dublă cetățenie, japoneză și română, și au ajuns, ajutați de deputatul Valerian Vreme, în satul băcăuan Verșești, unde Maria avea o soră, pe Gabriela Chievici.
Kevin și Marius auziseră despre România doar din ce le povestea mama lor. ''Venirea în România a fost ca o binecuvântare, deși niciunul dintre noi doi nu știa românește, deoarece mama lucra și nu prea avea timp să stea de vorbă cu noi. (...) Ne-am acomodat foarte repede în România, cel mai mult impresionându-ne faptul că aveam multă libertate, mult spațiu, multă verdeață. Ne mișcam și jucam în voie. În Japonia nu puteam să mergem unde voiam, totul era foarte strict. Acolo, în Japonia, în șase clase, eram peste 750 de elevi și profesori și totul era foarte rigid, aproape mecanic. Practic, eram niște roboți. Apoi, am văzut pentru prima oară animalele și păsările de curte mișcându-se liber. Ne fascinau până și banalele gâze", spune Kevin.
La școala din Verșești, cei doi copii, după ce au repetat un an pentru echivalarea claselor, și-au continuat studiile, în trei ani ajungând primii din școală.
Pentru familia copiilor, problemele nu s-au terminat. Nu au 9.000 de lei pe care ar trebui să-i achite pentru transportul efectuat în urmă cu trei ani din Japonia în România, deși, inițial, toată lumea știa că avionul cu care veniseră era gratuit, pus la dispoziție de stat din considerente umanitare pentru refugiați.
Cum nu avea nicio sursă de venit, Maria Chievici a plecat, de curând, la muncă în Spania, de unde le trimite copiilor rămași acasă bani, dar nu crede că va putea să achite curând datoria pe care acum statul român i-o pretinde.
''O datorie pe care, cel puțin moral, cred că au plătit-o deja copiii ei, prin seriozitatea, devotamentul și rezultatele deosebite obținute de aceștia, rezultate pe care, cu siguranță, niciun român nu le-ar fi obținut în Japonia într-un timp așa de scurt. Văzându-i cât sunt de serioși la învățătură, cât de inteligenți, responsabili și umani misiunea mea este o plăcere, chiar dacă mă doare că nu le pot oferi ceea ce merită", a subliniat Gabriela Chievici, mătușa minorilor, cea care, în lipsa mamei, se îngrijește de soarta copiilor.
AGERPRES/(AS — autor: Cornel Cepariu, editor: Georgiana Tănăsescu)

marți, 22 iulie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 4468 ha
Intravilan: 287 ha
Extravilan: 4181 ha
Populatie: 4502
Gospodarii: 1600
Nr. locuinte: 1550
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5
Numele localitatilor aflate in administratie: Sănduleni, Coman, Vreşeşti, Stufu, Bârzuleşti, Mateeşti, Tisa
Asezarea geografica:
Comuna Sănduleni este situată în partea centrală a judeţului Bacău, pe cursul mijlociu al râului Tazlău, în depresiunea Tazlău-Casin, la confluenţa Tazlăului cu Turluiul. Este aşezată la circa 30 km faţă de reşedinţa de judeţ şi la 25 km de Oneşti.
Partea vestică a comunei este marginită de poalele Munţilor Berzunţi.
Partea centrală cuprinde partea depresionară, apoi urmează un şir de dealuri joase, terminându-se la graniţa de est cu Culmea Petricica (Subcarpaţii Moldovei).
Se învecinează:
- la est cu comuna Luizi Călugăra şi comuna Nicolae Bălcescu
- 
la nord cu comuna Strugari
- 
la vest cu comuna Bereşti- Tazlău şi Berzunţi
- 
la sud cu comuna Livezi.
Activitati specifice zonei: Creştera animalelor
Agricultură(porumb, grâu, legume de câmp)
Activitati economice principale:
Comerţ
Tricotaje
Confecţii îmbrăcăminte
Confectii costume naţionale tradiţionale
Confecţii mobilier
Construcţii
Transport
 
Obiective turistice: Muzeul Satului (cu obiecte tradiţionale zonei),
Monumentele eroilor căzuţi în Primul Război Mondial
Hanul lui Matei
Biserica Ortodoxă Sfântu Dumitru (peste 150 de ani vechime)
Drumeţii în pădurile de stejar din comună.
Evenimente locale: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă în 25 decembrie,
Întâlnirea cu fiii satului în luna august,
Festivitatea de aniversare a 50 de ani de căsnicie a perechilor din comună în luna octombrie,
Hramul bisericilor din comuna: Sfântu Dumitru în Verşeşti,
Cuvioasa Paraschiva la Sănduleni.
Facilitati oferite investitorilor: Acces la internet,
CabluTV,
Telefonie fixă şi mobilă,
Alimentare cu gaze naturale,
Alimentare cu apă,
Serviciu de salubritate,
Facilitarea prin atribuire de teren pentru construcţie obiective industriale sau microintreprinderi,
Posibilitatea achiziţionării terenurilor pe care sunt construite obiective ale fostului IAS Sănduleni cu tot cu construcţii,
Acces în satele comunei pe drumuri modernizate (asfaltate sau pietruite).
Acces la DN 11,
Acces la reţeaua electrică în toate satele,
Acces la  magistrala de transport gaze naturale,
Posibilitatea amenajării de lacuri pentru piscicultură,
Posibilităţi de organizare a fermelor pentru apicultură, creşterea animalelor mari şi mici, a păsărilor.
Proiecte de investitii:
Extinderea reţelei de alimentare cu apă
Construire r
eţea de canalizare şi staţie de epurare a apelor
E
xtindere asfaltare drumuri comunale
M
odernizare/ extindere Şcoală Sănduleni
C
onstrucţie Casă de Cultură Sănduleni
C
onstruire Cămin Cultural Coman, Stufu
R
egularizare şi indiguire pârâuri din comuna
C
onstruire Bază sportivă şi amenajare lac de agrement